Category: Real
toti cautam acel ceva ce speram ca ne va face fericiti. de cand incepem scoale ni se promite ca la un moment in viata vom fi fericiti. ca poate vom gasi fericirea.. ori prin ceva ce facem noi ori poate prin altcineva.. ori cum iti imaginezi tu acum. te gandesti ca intr-o zi…. poate mai indepartata .. poate mai apropiata vei fi fericit… vei fi fericit cu tine… vei fi fericit cu persoana de langa tine, sau asa cum vezi tu fericirea. suntem invatati sa vedem luminita de la capatul tunelului si suntem invatati sa o urmarim tot timpul. esti in stare sa faci orice sa ajungi acolo… sau aproape orice.. nici nu conteaza… important este ca daca intr-o zi, vei ajunge acolo… deci merita. .. nu-i asa? oare? ai un sentiment ciudat acum… stiu.., ceva nu este in regula.. dar daca asa face lumea de ce nu ar fi asa… adik toti facem asa… toti din jurul nostru fac asa… si cu toate astea te simti strain de lumea in care traiesti… simti ca nu faci parte din ea. de ce te intrebi…. si bineinteles ca nu ai un raspuns pentru ca daca l-ai fi avut te-ai fi oprit la primul rand si ai fi ras. zici ca nu e amuzat? ba chiar este amuzant… este amuzant cum suntem prostiti ca acel ceva este acolo in viitorul nostru… poate e faptul ca ai o cariera de succes.. sau poate ai o familie… sau poate ai bani… sau poate ca ajungi in rai… orice ar fi este departe in viitorul tau. si totusi ce este de facut? ei bine… daca as putea sa explic asta in cateva randuri as fi chiar tare, dar din pacate nu pot si nici nu am o explicatie. tot ce pot sa-ti spun este ca daca nu esti multumit acum cu viata ta nu vei fi niciodata.
fa un simplu experiment.. gandeste-te ca esti exact in locul in care te afli acum. in stanga ta este trecutul si in dreapta viitorul. acum imagineaza-ti ca esti numai tu… fara trecutul din stanga si fara viitorul din dreapta ta. esti numai tu, acum, fara trecut fara viitor. raspunde-ti acum sincer la urmatoarea intrebare. ce iti doresti in momentul de fata dar sa nu fie legat de trecut si nici de viitor.
ei… raspunsul la aceasta intrebare esti tocmai tu… tu cel adevarat… real… 🙂
daca am exagerat putin este doar ca sa-mi exprim punctul de vedere… sau poate nu… cine stie….
aaa si inca ceva… joaca-te
All that I do is to run away. It’s time to stop and face the problem. What is the problem? Do you think that the problem is that I’m posting the problem… Ok, then just face the fact that your posting the problem. Don’t run away because it will always catch you back, faster than you think. Seems like a horror movie… It is a horror movie in fact. All you have to do is to face it. Whatever your horror is. Whatever your problem is. Or maybe you have no horror. Maybe you are happy maybe something good happened in your life. What should you do? It’s easy, just face the problem. The problem it’s equivalent to a question it’s not necessary something bad. So whatever the problem is just face it. If you have no answer to it, leave it alone because it’s a big chance that it will solve itself and if not just come back to it later when you stopped running.
Un mic citat din Cioran despre munca, va las pe voi sa trageti concluzia.
Oamenii muncesc in general prea mult pentru a mai putea fi ei insisi. Munca
este un blestem. Iar omul a facut din acest blestem o voluptate. A munci din
toate fortele numai pentru munca, a gasi o bucurie intr-un efort care nu
duce decit la realizari irelevante, a concepe ca te poti realiza numai
printr-o munca obiectiva si neincetata, iata ceea ce este revoltator si
ininteligibil. Munca sustinuta si neincetata tampeste, trivializeaza si
impersonalizeaza. Ea deplaseaza centrul de preocupare si interes din zona
subiectiva intr-o zona obiectiva a lucrurilor, intr-un plan fad de
obiectivitate. Omul nu se intereseaza atunci de destinul sau personal, de
educatia lui launtrica, de intensitatea unor fosforescente interne si de
realizarea unei prezente iradiante, ci de fapte, de lucruri. Munca
adevarata, care ar fi o activitate de continua transfigurare, a devenit o
activitate de exteriorizare, de iesire din centrul fiintei. Este
caracteristic ca in lumea moderna munca indica o activitate exclusiv
exterioara. De aceea, prin ea omul nu se realizeaza, ci realizeaza. Faptul
ca fiecare om trebuie sa aiba o cariera, sa intre intr-o forma de viata care
aproape niciodata nu-i convine, este expresia acestei tendinte
de imbecilizare prin munca. (more…)
Imi reciteam primul articol care l-am scris, si imi dau seama ca am pornit cu ideea ca vreau sa ma schimb. Dar de fapt fugeam de mine… de fapt sunt doar eu… impreuna cu tot universul.
am totul… o mica revelatie imi schimba viata…. ma simt usor… foarte usor… plutesc… unii ar putea defini trecerea timpului, nu poate fi oprit… curge mereu si e acum… fara trecut fara vitor…. sau poate am renuntat? da, am renuntat sa ma sprijin, am renuntat sa ma agat, am renuntat sa sper…. fara principii…. fara prejudecati…. intr-o lume imperfecta…. unii ar putea spune ca am gasit echilibrul… nimicul…. zero…. unii ar putea zice ca inteleg instinctul, natura… unii ar zice ca am inteles zen… unii ar zice ca L-am gasit pe D-zeu…. unii ar zice ca am luat-o razna…. unii se indragostesc …. iar unii inteleg ca nu am nimic…
Imagineza-ti ca esti intr-o cutie, esti izolat de restul lumii, esti doar tu in cutie. Oare… e chiar asa? dar cutia de ce exista? Daca nu ar fi nimic in jurul tau.. insemna ca nici cutia nu are cum sa existe, ai fi tu in vid sa zicem. Deci… nu te poti izola… esti una cu universul si universul esti tu.